Se pare ca momentele in care vreau sa scriu sunt la 3:18. A al doilea post consecutiv la care ma apuca chefu de scris la ora asta, si nu o fac intentionat. Aparent sufar de insomnie, da' eu dau vina pe febra bacului...sau ma rog, febra matematicii.
Sunt momente in viata fiecaruia, banuiesc, ptr ca toti suntem la fel in mare parte(o sa aberez pe asta alta data), cand ne dam seama ca nu stim nimic. Ca suntem cam zero la o chestie care conteaza foarte mult, cum e in cazu' de fata la mine, matematica. Nu e d'ajuns ca dau bacu' la mate, mai dau si M1! Si, cum ziceam, sunt momente cand iti dai seama de asta, si e tragic...e tragic ca te loveste urat rau de tot, te loveste cu mustrari de constiinta ca nu ai facut lucrurile la timpu' lor, si trebuie sa stai acum sa recuperezi atata timp, atata materie...
Si ce sa zic..m'a lovit in seara asta. Nu e prima data cand ma loveste, da' impactu a fost frontal, mi'a spulberat fiecare nerv, fiecare parte din creieru' meu, si observ ca ii place sa se joace cu psihicul meu cat de mult poate, sa imi joace starile cum se joaca copii la gradinita cu plastilina, sa mi le modeleze exact cum modelezi plastilina cred ca voiam sa zic. Ideea e ca mi-a dat-o nasol in seara asta, mi'a dat-o de m'a julit, psihic vorbind, ptr ca imi provoaca insomnie, imi provoaca frica, imi provoaca nesiguranta, imi provoaca numa' cacaturi, cum multe ness'uri iti provoaca ce'a mai urata diaree(if u know what i mean).
Da' stii cum se zice, ce nu te omoara, te face mai puternic, si nu sunt genu' care moare asa usor. Sper sa ma tina frica asta pana in iulie, ptr ca eu cel mai mult invat cand mi-e frica de esec, cand sunt constient doar de urmarile negative, iar in momentul asta, doar la asta ma gandesc.
Mai sunt cate luni..2? 2 jumatate. Si apoi, sper ca la fiecare examen sa nu ma opresc din scris. Sa gasesc in mine vointa aia sa invat tot, sau macar cat sa ma descurc, sa nu stau sa pierd vremea la examen si sa scriu. Si trebuie sa-mi inving temerea aia mare a mea, sau mai bine zis, chestia care vad ca se adevereste rau de tot in ultima perioada. Daca iti mai aduci aminte bine,in ultima perioada nu'ti mai ies lucrurile din prima, a doua oara mereu e cu noroc. Prietene...invata! Mai ai putin! Apoi, in august, promit ca iesim sa bem, sa ne distram, sa facem ce vrei, sau ce vreau, nu conteaza, suntem unu si aceeasi persoana, ideea e sa fim in stare sa ne concentram. Ma intelegi? O sa revin zilele astea cu o "scrisoare" de incurajare. Genu' ala de cacat pe care il citesti cand nu mai are cine sa te incurajeze, sau mai bine zis, vorbele celorlalti sunt de prisos. S'asa, oamenii sunt falsi, in mare parte(hop alta discutie, alta data). Ideea e ca, atunci cand o sa ma simt bine, o sa scriu fie pe laptop, fie pe telefon o scrisoare ptr ambitia ta, pe care s-o citesti cand esti la pamant.
Nu uita, NU MA POTI OPRI! aviz amatorilor! Pune mana si invata, nu mai pierde timpu' aiurea, nu te mai lasa intrerupt de cacaturi, de sentimente! Canalizeaza-ti toata atentia pe mate, fizica, romana! Ahoi!
luni, 15 aprilie 2013
miercuri, 3 aprilie 2013
TE IUBESC!
Te iubesc...doua cuvinte, 9 caractere, dar ma jur, ascund atat de multe lucruri, sentimente...si difera. Difera al naibii de tare de la o persoana la alta, la modu' ptr cine sunt aceste sentimente...am trecut prin fiecare tip de iubire, pot spune, si fiecare mod de iubire are partea lui buna, si partea lui rea. Da' dupa cum banuiesti si tu acum, cel mai rau e cand una dintre ele se termina. Socul, sau mai bine zis, dezamagirea e ceva care apasa...apasa aiurea, cum apas eu acum pe tasta ca sa las ceva in urma, ca sa ma descarc...sunt momente cand nu-ti vine sa crezi cele intamplate, te gandesti cum totul PAREA ok acum cateva clipe, si apoi totul se schimba, promisiuni se schimba, modu' in care vezi si judeci unele lucruri se schimba, si cum clestii mei sa zici ca s'a schimbat totul in 2 saptamani(cu indulgenta).
Da' nu asta vreau eu sa scriu aici. Nici nu stiu ce vreau eu sa scriu aici.. Am in mine un sentiment ciudat, un sentiment pe care il urasc din tot sufletul si nu stiu cum naiba sa scap de el, desi jur, as da orice sa fac asta...e sentimentu' ala pe care il ai cand stii ca esti inlocuit de persoana la care, orice ai face, uriunde ai fi, cu oricine ai fi, te gandesti la ea, si nu poti sa schimbi asta! Te'as scoate din capul meu, nu te mai vreau acolo, si vorbesc al naibii de serios, nu am mai fost atat de serios de o gramada de timp, si stii ca sunt foarte copil..da' acum am zis nu. Punem punct la nebunia asta, ai zis, asta o sa si facem. Fara prosteli, fara cacaturi, da', te rog frumos, dispari din capul meu!
Da' iarasi deviez de la subiect. Aici era vorba despre "te iubesc". Niste cuvinte pe care le-ai auzit si tu, de prea multe ori poate, le-au mai auzit si alte persoane, cativa prieteni, da' ca sa te simti tu bine, desi nu o sa citesti asta, si sincer nu vreau, doar tie ti-am spus "te iubesc" in fata, doar tie ti'am spus "te iubesc" din tot sufletul, da' niciodata nu ai apreciat asta, mai mult ti'a pasat ca...nu comentez. Ideea e ca ti-am spus tie, tie, ti-am spus de atatea ori "te iubesc", si ma stii, nu imi place sa'mi arat sentimentele, nu e genu' meu, da' totusi tie ti'am spus asta, si stii cui nu am spus eu niciodata "te iubesc". Lu' tata, da' mai ales...mamei. Si nu pentru ca nu tin la ei, doar ca...doar ca nu am curajul sa le spun asta. Nu am curajul prostesc pe care l'am avut cu tine de atatea ori, nu am curajul sa le spun 2 cuvinte, da' care inseamna atat de mult, si care, pun pariu ca le'ar aduce un zambet tamp pe fata lor, care incepe incet-incet sa imbatraneasca... Mereu imi propun asta, doar ca nu am taria aia de barbat, pe care ar trebui s'o am, cand vorbesc cu ei..o singura data, vara asta, cand eram la munca la Costinesti, mi'a zis tata ca le e dor de mine si ca ma iubesc, si eu, cu o lacrima in ochi, i'am spus ca si mie..doar atat..
In fine...deja am tocit melodia care o s'o las mai jos, si este 3:18 dimineata, la 8 ma trezesc, am pregatire la mate maine...daca o sa vezi asta vreodata, vreau sa stii ca am tinut la tine mai mult decat ar putea sa tina un baiat, te stiam de mic, idioato, te'am cunoscut cand eram amandoi copii, si m'am indragostit de tine de atunci, si a persistat pana astazi. Cand o sa mai gasesti un fraier care sa mai tina atat la tine, ai face bine sa nu'l scapi.
Ce'i dragostea, cand transparenta ta inseala?
Da' nu asta vreau eu sa scriu aici. Nici nu stiu ce vreau eu sa scriu aici.. Am in mine un sentiment ciudat, un sentiment pe care il urasc din tot sufletul si nu stiu cum naiba sa scap de el, desi jur, as da orice sa fac asta...e sentimentu' ala pe care il ai cand stii ca esti inlocuit de persoana la care, orice ai face, uriunde ai fi, cu oricine ai fi, te gandesti la ea, si nu poti sa schimbi asta! Te'as scoate din capul meu, nu te mai vreau acolo, si vorbesc al naibii de serios, nu am mai fost atat de serios de o gramada de timp, si stii ca sunt foarte copil..da' acum am zis nu. Punem punct la nebunia asta, ai zis, asta o sa si facem. Fara prosteli, fara cacaturi, da', te rog frumos, dispari din capul meu!
Da' iarasi deviez de la subiect. Aici era vorba despre "te iubesc". Niste cuvinte pe care le-ai auzit si tu, de prea multe ori poate, le-au mai auzit si alte persoane, cativa prieteni, da' ca sa te simti tu bine, desi nu o sa citesti asta, si sincer nu vreau, doar tie ti-am spus "te iubesc" in fata, doar tie ti'am spus "te iubesc" din tot sufletul, da' niciodata nu ai apreciat asta, mai mult ti'a pasat ca...nu comentez. Ideea e ca ti-am spus tie, tie, ti-am spus de atatea ori "te iubesc", si ma stii, nu imi place sa'mi arat sentimentele, nu e genu' meu, da' totusi tie ti'am spus asta, si stii cui nu am spus eu niciodata "te iubesc". Lu' tata, da' mai ales...mamei. Si nu pentru ca nu tin la ei, doar ca...doar ca nu am curajul sa le spun asta. Nu am curajul prostesc pe care l'am avut cu tine de atatea ori, nu am curajul sa le spun 2 cuvinte, da' care inseamna atat de mult, si care, pun pariu ca le'ar aduce un zambet tamp pe fata lor, care incepe incet-incet sa imbatraneasca... Mereu imi propun asta, doar ca nu am taria aia de barbat, pe care ar trebui s'o am, cand vorbesc cu ei..o singura data, vara asta, cand eram la munca la Costinesti, mi'a zis tata ca le e dor de mine si ca ma iubesc, si eu, cu o lacrima in ochi, i'am spus ca si mie..doar atat..
In fine...deja am tocit melodia care o s'o las mai jos, si este 3:18 dimineata, la 8 ma trezesc, am pregatire la mate maine...daca o sa vezi asta vreodata, vreau sa stii ca am tinut la tine mai mult decat ar putea sa tina un baiat, te stiam de mic, idioato, te'am cunoscut cand eram amandoi copii, si m'am indragostit de tine de atunci, si a persistat pana astazi. Cand o sa mai gasesti un fraier care sa mai tina atat la tine, ai face bine sa nu'l scapi.
Ce'i dragostea, cand transparenta ta inseala?
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)